Labirintul şi Minotaurul, Tezeu şi decăderea Greciei

 

Moto: „Ce nu este atras în sus, cade în jos în mod necesar”

Vasile Lovinescu, Al patrulea hagealâc

 

Toată lumea care are un minim de cultură generală a auzit despre Minotaur şi despre eroul Tezeu care l-a înfrânt şi l-a ucis. Mitul grecesc, despre labirint şi Minotaur ne spune că Tezeu, fiul regelui Athenei şi unul dintre eroii mitici ai grecilor, era parte a tributului de şapte băieţi şi şapte fete, ce urmau a fi jertfiţi pentru a satisface setea de sânge a Minotaurului. Acest personaj, jumătate om, jumătate taur, trăia într-un labirint inexpugnabil. Tezeu putea să scape cu viaţă şi să se reîntoarcă la Athena doar dacă reuşea să străbată labirintul şi să omoare Minotaurul.. Toţi cei care au încercat acest lucru înainte au eşuat. Dar, Ariadna, fiica regelui Cretei, îndrăgostită fiind de Tezeu i-a dat acestuia un fir care să-l călăuzească înapoi după  ce acesta  va fi omorât Minotaurul. După ce eroul Tezeu ucide Minotaurul se întoarce victorios călăuzit de firul Ariadnei.

 

„Secretul” labirintului

 

Labirintul întotdeauna are o dublă raţiune de a fi. El există  atât pentru a permite , cât şi pentru a opri accesul spre un anume loc unde  nu poate pătrunde oricine. Prin aceasta dublă funcţiune a labirintului se poate observa apariţia unei selecţii ce se află evident în raport cu iniţierea. NU oricine poate pătrunde în Centrul  Labirintului, echivalent întotdeauna cu Terra Sacra, Ţara Sfântă.

21

La nivel individual această „ţară sfântă” este inima considerată ca centru vital al organismului uman. Dintr-un alt punct de vedere, Centrul Labirintului se identifică cu Centrul Spiritual al Lumii, adevărata Ţara Sfântă, acolo unde se află Osia Lumii, Axis Mundi, locul unde Pământul comunică cu Cerul.

În simbolismul iniţiatic al labirintului se află, deloc marginal, ideea călătoriei, legată din punctul de vedere al iniţierii creştine, de semnificaţiile pelerinajului. Nu este , oare, legitim să credem, în acest caz ,că doctrina predicată de Iisus îşi are izvoarele  în tradiţia primordială? Si, unde, oare, şi-ar putea avea centrul legitim această tradiţie primordială dacă nu în „Grădina Maicii Domnului”? Iată ce simbolizau  constructorii catedralelor gotice prin trasarea Labirintului pe pardoseala acestor edificii. Parcursul mental sau chiar „cu pasul” a Labirintului însemna atât în cazul pelerinajului , cât şi în cadrul iniţierii antice revenirea la  Centru sau la spiritualitatea  Centrului, la „locul de unde emană „lumina”! Această călătorie spre Centru, spre Principiu se aseamănă foarte mult  cu „căutarea labirintică” (a se înţelege călătoria plină de încercări) a  Sfântului Graal!

Etimologia cuvântului labirint este de asemenea dublă, tocmai după  cum Principiul, exprimat în simbolul Svasticii, este dublu.

 Etimologia labirintului se raportează, cum spuneam, în acelaşi timp, la labrys, denumirea purtată de securea dublă cretană, şi la lapis cuvânt ce tălmăcit înseamnă piatră. Ori securea dublă cretană nu este altceva , în plan simbolic, decât reunirea  polilor (masculin – feminin) în vârful Caduceului lui Hermes (v. Zâna Zânelor) sau în vârful cârjei episcopale! Pe de altă parte, securea dublă cretană simbolizează însăşi Axa Lumii!

 Este cazul s-o spunem pe şleau…Svastica, caduceul, piatra, Axis Mundi sunt simboluri pelasge iar „Grădina Maicii Domnului” este  Hiperboreea, vechea Dacie, actuala Românie. Cu atât mai mult cu cât  sensul primar şi profan al labirintului este aceea de construcţie din piatră aprţinând genului  ciclopic. Ciclopii, uriaşii  cu un singur ochi în frunte din mitologia greacă antehomerică, ochi ce nu este altceva decât acel „al treilea ochi” al tradiţiei indiene, cu privirea căruia omul dobândeşte „simţul eternităţii”. Şi singurii dacii din toată lumea antică credeau în nemurirea trăită etern  alături de Zamolxe!

Să ne oprim un pic si asupra semnificaţiei  pietrei căci este una dintre cele ai interesante. Densuşianu în lucrarea sa Dacia Preistorică ne atrage atenţia că cel mai vechi  simulacru al  romanilor închipuindu-l pe Saturn/Zamolxe, datând probabil de pe vremea când primele triburi pelasge s-au stabilit în Italia, purta  epitetul de lapis, adică „de piatră” Pe acest  simulacru se  făceau cele mai crâncene jurăminte şi se consacrau tratatele de pace. Acelaşi lucru se întâlneşte azi la poporul român, pe alocuri; atunci când este prestat vreun jurământ sau legământ  omul ia în mană o piatră luând astfel de martor pe Zeu! Toate acestea ne aduc aminte de prestarea jurămintelor iniţiatice, în care adeptul se lega, uneori chiar sub pedeapsa cu moartea, să nu divulge secretele iniţierii. Prin urmare labirintul „cretan”, precum şi alte construcţii ciclopice   precum şi spiritualitatea atestată  în insula Creta sunt de sorginte pelasgă-dacă după cum ne demonstrează cu lux de amănunte  tot N. Densuşianu.

Dacă luam în considerare că labirintul este în conexiune cu „Ţara Sfântă”, atât din punct de vedere iniţiatic, cât şi din punct de vedere mitico-geografic, pe care o înconjoară cu sinusoidele sale, şi la care totuşi se poate ajunge în final, aceasta, ocupă punctul cel mai lăuntric al labirintului ceea ce corespunde perfect ideii de Centru spiritual, indferent în care dintre cele două prisme îl privim.

 

„Secretul” Minotaurului”

 

Dar Minotaurul pe cine şi ce vrea să reprezinte? Să vedem…  Atrag atenţia asupra unui lucru: nu am numit  Minotaurul  monstru! Aceasta cu toate ca termenul i s-ar potrivi el avânt înfăţişarea unui amestec între taur şi om.

Ciudată înglobarea omului în taur, înglobare ce presupune şi încrucişarea inversă. Să fie, oare, vorba de vreun zeu simbolizat astfel? Cred că da.

Legendele  elene antehomerice şi hesiodiene ne spun că Zeus sub formă de taur  a „răpit-o” pe Europa fapt foarte real din perspectivă istorică, întrucât religia pelasgilor ce avea ca punct central pe Zamolxe, era răspândită în  toate părţile Europei. De la Celţi  şi Gali până la Romani şi Greci. Numai că ultimii au uitat-o, pe când celţii au păstrat-o sub forma legendelor Sfântului Graal! Iată şi eroarea lui Tezeu care personifică însuşi lumea greacă. Pe de altă parte, Poseidon, regele Atlantidei, echivalentă cu Hiperboreea mitică, pe care am localizat-o deja, nu este altceva decât o faţetă a lui Zamolxe ca stăpân al apelor primordiale; numai că acest Poseidon (posis das= zeul puternic, viril) era reprezentat  el însuşi printr-un taur! (pentru echivalenta Zamolxe/Poseidon v. Căluşul un ritual arhaic). Mai mult, şi chiar mai important, un rol deosebit de proeminent în legendarul românesc este jucat tot de o cornută, bourul care  este tot una cu Taurul primordial. Legendele moldoveneşti reduc atât întemeierea statului medieval cât şi a neamului moldovenilor la un Bour/Taur Alb  care rătăceşte prin Ceahlău, al doilea munte sacru al Daciei şi se arată doar celor aleşi! Din nou punctul de vedere iniţiatic. Cum de am uitat de el?

Alesul este cel iniţiat ceea ce înseamnă că  labirintul în care locuieşte  Minotaurul este legat strict de „misterele” zamolxiene! Ba mai mult, înfăţişarea s-a  de OM – Taur, mă determină să spun ca e însuşi Zamolxe! Asupra lui Zamolxe ca Zeul Om nu voi mai insista deoarece numele muntelui unde se află cel mai mare megalit al lumii antice reprezentându-l pe Zamolxe poartă  un nume destul de elocvent: OMU!

 Şi totuşi care era rostul prezenţei Minotaurului în labirint? El se afla acolo din cel puţin trei motive: 1) el păzea poarta îngustă spre inima labirintului, ,locul de unde izvorăşte lumina în toate sensurile 2)Minotaurul se afla acolo tocmai pentru a semnala prezenţa porţii înguste şi a misterului din miezul labirintului 3)şi , cel mai important, el se afla acolo tocmai ca deţinător al „cheilor” ce permiteau accesul spre centru. Sub acest aspect , este importantă imaginea lui Ianus Bifrons (cel cu două feţe) despre care am vorbit mai detailat în articolul despre întemeierea statelor medievale româneşti.

Prin urmare Zamolxe era iniţiatorul suprem sub înfăţişarea de OM – Taur!

 

Eroarea lui Tezeu

 

Tezeu nu a înţeles un lucru elementar ce va aduce după sine eşecul său total: anume că ieşirea din labirint nu era în altă parte decât  prin centrul acestuia. Preocupat  de faptele de vitejie, el uită de înţelepciune Iată “ascendentul” „strălucirii efemere” asupra „înţelepciunii eterne”. Tezeu „străluceşte” prin faptele sale de vitejie dar nu poate „ da lumină” nu poate „lumina” prin ele. Iată eroarea, greşeala făcută de Tezeu şi de Grecia al cărei spirit îl întrupează! Răpunerea Minotaurului este o faptă de vitejie, ea nu poate da lumina. El a ratat  şansa oferită de firul călăuzitor al Ariadnei pierzându-se  într-un alt labirint, Labirintul Exterior. Asta au făcut grecii, s-au pierdut în „strălucire” croindu-şi o cultură „strălucitoare”, fără însă ca prin aceasta să poată „da lumină”. Atât grecii cât şi Tezeu au omis faptul că drumul spre „inima” labirintului  este unul iniţiatic şi că în acest caz, poarta de intrare este, în mod absolut necesar, diferită de cea de ieşire.

minotaur-theseus-2

 Adevărata semnificaţie a tinerilor răpuşi de Minotaur nu este moartea acestora ci găsirea a ceea ce Tezeu a pierdut prin dorinţa sa de „strălucire” adică au găsit centrul, tradiţia primordială de la care Grecia s-a „rupt” preferând să-şi construiască singură strălucirea. Iată de ce aproape toate marile figuri ale Greciei clasice precum Socrate, care nu credea în zeii atenienilor, motiv pentru care a fost linşat, Platon, Aristotel, Pitagora au preferat să se iniţieze în Tracia, „apa” de unde au băut „oamenii divini”, pelasgii!

Eroarea lui Tezeu, sărbătorită de  atenieni drept victorie, a târât întreaga Grecie în această confuzie, confuzia „ruperii” de matrice şi Grecia a atras după sine, prin eroarea s-a  întreaga lume modernă. Tezeu, pe lângă faptul că este simbolul noii Grecii „strălucitoare” este şi simbolul lumii moderne, lume care pierzând sensul existenţei prin răsturnarea scării valorilor se precipită,  tot mai departe în Labirintul Exterior, unde nu există un Minotaur care s-o ghideze, fluturând plină de sine „eu-l minuscul”

Există însă posibilitatea ca subversiunea să fi fost necesară, moartea Minotaurului fiind una aparentă şi având rolul să oculteze (ascundă) Centrul Labirintului în toate sensurile pe care le-a m văzut. Aceasta  ocultare era necesară dată fiind firea omului care  după vorba „până nu se dă cu capu’ de perete” nu este conştient de anumite chestiuni. Doar bucuriile efemere şi lacrimile pe care le aduc după sine acestea, întâlnite în Labirintul Exterior, ar putea readuce omul la aspiraţia spre Unitate, spre Centru.  Realizarea acestui deziderat l-ar aduce pe om la vederea adevăratei feţe a Minotaurului şi ar deschide Poarta Strâmtă spre Centru, locul unde Pământul comunică cu Cerul,, locul unde se află Liniştea!

 

zamolxe

 

Bibliografie orientativă:

 

1.      Cristina Pănculescu, Kogaion, muntele sacru al dacilor

2.      V. Lovinescu, Dacia hiperboreană

3.      Rene Guenon, Simboluri ale ştiinţei sacre

 

 

 

 

 

 

 

 

About these ads

The URI to TrackBack this entry is: http://quadratus.wordpress.com/2008/11/07/652/trackback/

Feed RSS pentru acest post.

28 comentariiScrie un comentariu

  1. Super Legenda!!!

  2. legenda a fost superba TARE!!!

  3. da, deci tot ‘noi’ romanii(prin Daci), Axis Nundi… da Zaracustra(Zoroastru), cel ce a stat in pamant, precun Zamolxe… da!!! Zamolxe-i o ipostaza a lui Zoroastru; acesta din urma, personaj istoric, real, contemporan cu Cirus I, nu era Dac… si…; Hristos era in relatzie buna cu elenistii, cu grecii…si ca sa gate cu macelurile din jerfele umane (tinerii ucisi de Minotaur), s-a jerfit EL….

  4. este destul de tare .dar mie imi trebuie la scoala si nu imi merge imprimanta …………………… si este foarte mult de scris . Dar in fine multsc oricum sper sa ma descurc

    • Fiecare cu durerea lui…

  5. mult de scris

  6. minotaurul e super

  7. imi place minotaurul

  8. asa e

  9. super fain

  10. super

  11. puteti citi “Copiii Matricei” de David Icke…e extraordinar de interesanta si se leaga foarte bine cu ceea ce este scris aici.

  12. am avut pt scoala:P

  13. foarte tare legenda;)

  14. Este bine ca inca se preocupa cineva pentru adevarata cultura….foarte interesant…am descoperit ceva ce nu stiam…diferenta dintre aparenta si esenta din acest mit!TARE!

  15. Tare mi-a a placut tare,tare.

  16. De regula, lucrurile stau cam asa.Exista un anumit eveniment istoric.Povestirea sau repovestirea acestuia nu se mai face cu aceeasi acuratete a istoricului ci cu subiectivitatea povestitorului.Acesta nu face altceva decat sa mitizeze istoria, pe masura povestirii ei, prezentand intr-un final o varianta extrem de subiectiva si de fantastica,respectiv mitul(proiectia virtuala ) a acelei intamplari.Aplicand hermeneutica, ajungi sa iti dai seama ca intamplarea fantastica este legata de o realitate, si atunci incepi sa cauti pe baza unor elemente strecurate in textul virtual, modelul istoric cel mai apropiat de modelul fantastic pe care ti l-a oferit povestitorul.Unde se intampla evenimentul?La Atena.Nu se afirma ca Tezeu este atenian?Deci trebuie sa cautam un eveniment istoric de mare amploare, in care este implicata cetatea greaca Atena, aflata intr-o stare de subordonare fortata fata de o putere care a invadat-o.Din numele prietenului lui Ulise ai aflat ca aceasta tara este condusa de mezi, sau de catre zeul acestor mezi, care este imparatul lor.Atena a avut un dublu conflict armat cu mezii, in ceea ce istoria cunoaste sub numele de Razboaiele Medice.Primul conflict l-a avut cu Darius, iar apoi cu Minotaurul, fiul lui Darius,Xerxe I.Egeu s-a aruncat in mare.Oare de ce?Pentru ca acelasi lucru se va intampla si cu Xerxe I, care nu a putut sa cucereasca Grecia si a fost aruncat in mare, pierzand batalia maritima in doua confruntari celebre.Mitul lui Tezeu, ai sa-l intalnesti in Dialogurile lui Platon, si in Iliada si Odiseea a lui Homer.Schliemann a incercat sa gaseasca labirintul, numai ca trebuia sa faca doua lucruri.Sa-l caute acolo unde se gasea el in realitate, adica in Babilon.Sau sa mearga la Atena pentru a cauta cealalta jumatate de raspuns.Stii unde au mancat mezii cea mai mare bataie pe uscat?Stii cum se numea acela care le-a administrat aceasta lectie dureroasa?L-ai descoperit pe Tezeu, ai gasit labirintul, ai descoperit tot ce se ascunde de o parte si de alta a portilor.Te uiti la aceste lucruri si tot nu-ti vine sa crezi.Atunci accepta ce iti povestesc Mircea Eliade si Oisteanu, care au sa te plimbe pe unde vor dori muschii lor, iar la sfarsit tot nimic nu-ti vor da sa mananci si sa bei, lasandu-te cu o gramada de intrebari.

  17. Dar eu nu am intentionat sa iti demonstrez ceva.Vreau sa te straduiesti, sa cauti si sa gasesti singur.Ti-am scris asa, pentru ca vreau sa te provoc.De tine depinde daca poti sa raspunzi la provocare.Nu certandu-ma pe mine, ci gasind raspunsuri.Dar daca doresti, putem sa dialogam putin impreuna.Fii atent:Tezeu, potrivit parerii mele, inseamna de fapt, “Zeul Ti”, deoarece numele lui este :Te/Ti + Deus.Sunt de acord cu tine, ca o astfel de interpretare a numelui, este o tampenie.Dar aminteste-ti ca cel mai bun prieten al lui Ulise, era Tidid Diomedes.Numele acesta se mai poate scrie si:
    “Ti+did (sau Deus), la care adaugam si prenumele:Dios(Deus)+ Medes.Intr-o citire mai putin ortodoxa, numele prietenului lui Ulise s-ar putea citi:
    “Zeul Ti,sau Te, “, “Zeul Mezilor”.Dintr-o data, o asemenea descifrare, te duce catre o coordonata istorica, care iti dezleaga cateva semne de intrebare legate de Labirint si Monstrul ucis de Tezeu.Cine este de fapt Tezeu?Cand s-au intamplat evenimentele istorice despre care vorbeste legenda si unde? Ei ce zici?Te incumeti, sau preferi calea calduta care nu duce nicaieri?Daca te-am suparat, te rog sa ma ierti.Esti liber sa faci filozofie cata vrei.Dar cu poutin efort, ai putea deveni mai bun decat Mircea Eliade sau decat Schliemann.Ce te costa?

  18. vangheli008:)
    eh fiecare cu învatatura lui :) unu cu observatia: “De ce nu l-ai băgat pe Eliade la bibliografie daca tot vb de centru?” şi “Este vb de un simbolism aici , dar nude interpretarea pe care o da Mircea Eliade” şi cu sfatu de atoatestiutor “Mai încearcă”. Altu cu simolurile lumi stravechi învatate şi nu face morală nimanui. Ce zici care cunoaste mai bine talcurile mitologiei şi simbolurilor care si-o însuşit mai bine morala lor? Oare apropierea de centru presupune obeservaţia sau demonstratia? (tu nu mi-ai demonstrat nimic :) ). mai reflectează un pic la stiinta asta :)
    zamolxe

  19. Ai uitat sa-l treci pe Mircea Eliade la bibliografie, daca tot vorbesti despre centru.Ma asteptam sa citesc mitul si sa ma faci praf cu o interpretare hermetica a lui, nu cu una filozofica, in care de regula se intampla in felul urmator: Eu zic ca prietena mea o sa vina la intalnire cu sandalele rosii, iar ea, numai asa ca sa-mi faca in necaz, vine in ciorapei galbeni si pantofi de culoare albastra.Baietii care te comenteaza, au dreptate.Este vorba despre un simbolism aici, dar nu de interpretarea pe care o da Mircea Eliade.Intr-adevar, in spatele fiecarei legende sau produs folcloric este ceva.Dar trebuie sa calci putintel mai departe decat a facut “zanatecul” Heinrich Scliemann, ca sa afli valoarea de semnificatie.Mai incearca.Mitologia are o regula care suna putintel cam biblic:”Multi sunt chemati, dar putini sunt alesi.”

  20. P.S. (ador P.S.-urile!): tot legenda era si Troia pana nu s-a trezit un zanatec sa spuna “In spatele legendei e ceva!” Si chiar a fost. Tot Solomonaru`

  21. Da, este o legenda, fireste:) E vorba de simbolistica aici. Solomonar

  22. este o legenda

  23. Ma faci sa ma impaunez…sunt neam de pelasg…si nu e putin lucru !:) Multumesc,prietene zamolxe,de faptul ca lecturez cu mult interes aceste lucruri minunate,ca citesc si recitesc si ma mir si ma minunez !:) Frumos ! …si iar deschid cutiuta cu bijuterii dragi…si iar imi umplu sufletul cu frumos !:)

  24. Imi place! …Imi place din ce in ce mai mult :)

  25. fain!! felicitari! :) .

  26. :)

  27. Mi-am adus aminte o vorba a bunicului meu- “Daca te duci intr-un loc unde n-ai mai fost niciodata, ia o piatra in gura.” Foarte interesant- vom mai discuta cu siguranta pe tema asta. Multumesc! Solomonar


Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 148 other followers

%d bloggers like this: