Moldova – un toponim dac?

Etimologii propuse pentru denumirea Moldova

S-au elaborat numeroase teorii cu privire la constituirea statului medieval Moldova şi la etimologia numelui său deşi în mentalul colectiv s-a înrădăcinat ca  moment al  întemeierii şi originii numelui principatului de la  răsărit de Carpaţi legenda lui Dragoş şi a căţelei sale Molda. Deşi legenda este reprodusă încă din 1646 de către de către misionarul italian M Bandini, cu siguranţă după izvoare  orale mult mai vechi, noi oferim varianta găsită în „Descrierea Moldovei” a lui Dimitrie Cantemir: „…când Imperiul Roman  a început să decadă, barbarii – şi anume sarmaţii, hunii şi goţii  – au  pustiit  Moldova de mai multe ori şi au silit pe coloniştii romani (?) să fugă în munţi, ca să caute loc de adăpost împotriva cruzimii lor,în martea muntoasă a Maramureşului. După ce au  vieţuit acolo câteva sute de ani,apăraţi ca într-o cetate naturală, cu voievozii şi legile lor, deoarece populaţia s-a înmulţit peste măsură, Dragoş, un fiu al  voievodului lor  Bogban, se  hotărâ în cele din urmă către anul (1359, stabilesc cronicile-n.n) să cuteze  un marş peste  munţi, spre răsărit,însoţit la început de numai trei sute de oameni, ca si cum ar pleca la vânătoare. Pe drum dădu din întâmplare peste un bou sălbatic,numit de moldoveni zimbru, şi, tot  gonindu-l,ajunse la poalele munţilor.

Când căţeaua lui de vânătoare, căreia-i zicea Molda, şi pe care o iubea foarte mult, se repezi întărâtată asupra fiarei, bourul se azvârli într-un râu, unde săgeţile îl uciseră; dar  şi  căţeaua, care sărise în apă după fiara  fugărită, fu luată de undele repezi.

legenda-lui-dragos-voda

Întru pomenirea acestei întâmplări, Dragoş fu  cel dintâi care  numi acest râu Moldova, iar  locului unde se precuseră acestea îi dădu numele  de Roman, după numele seminţiei sale şi luă ca stemă a noului său principat capul  bourului”

Această legendă „de întemeiere” a fost studiată  în  mod absolut magistral de către Vasile Lovinescu în lucrarea „Dacia Hiperboreană”. Am luat şi eu în discuţie simbolismul acestei legende în articolul intitulat „Legendele desălecatelor. Sacralitatea instituţiei  voievodale româneşti”

 

 Tributar şi el, asemenea lui Dimitrie Cantemir, învăţatul domn al Moldovei, concepţiei latiniste, C Negruzzi spune că „Moldova este un nume dat de romani, cărora, plăcându-le ţara, pentru frumuseţea ei, au numit-o „Mollis Dacia” sau „Mollis Davia” iar  râul şi-a luat  numele după ţară” . Explicaţia lui Negruzzi şi  aserţiunea lui Dimitrie Cantemir referitoare originea latină a  toponimului Moldova ar  putea  fi  valabile dacă ar avea suport istoric. Or, datele istorice existente  nu confirmă  ocupaţia de către  romani  a  teritoriului  numit  Moldova. Din contră,  acesta provincie  românească a fost „focarul” rezistenţei  daco-getice  aici  avându-şi „reşedinţa” carpii şi  costobocii, daci liberi care în coaliţie cu diferite alte neamuri  atacau Imperiul Roaman ori de câte ori se ivea ocazia! Prin urmare, toate încercările de explicaţie a toponimului Moldova  prin descendenţă romană  cad, neavând suport istoric real!

Probabil considerată nesatisfăcătoare etimologia latină a  toponimului Moldova s-au căutat alte explicaţii. Astfel  B. P. Haşdeu marşând pe  influienţa  gotică în zona Moldovei spune , nici mai mult nici mai puţin,  că Moldova este  un  nume de influienţă germanică întrucât Mulda  – de la care ar deriva toponimul  Moldova –  în limba gotă ar însemna praf. Pornind  de la această  tălmăcire lingvistul român consideră că hidronimul Moldova înseamnă  „apă prăfoasă” şi  că  ţinutul şi-a luat  numele după apa Moldovei. Majoritatea istoricilor şi  lingviştilor români au preluat această etimologie fără a se gândi la două aspecte  , zic eu  deloc de neglijat:

1) identitatea  dintre daci şi goţi afirmată cu claritate  de izvoarele antice  pe care le-am  menţionat  în articolul intitulat  „Etnonimele dacilor:dac-got” şi

2) germanii saşi colonizaţi de maghiari la hotarele  Moldovei erau minoritari şi  nu  puteau influienţa toponimia deja existentă  în teritoriul luat  in discuţie chiar dacă în limba limba lor Mulda inseamnă atât praf cât şi mină!

Oare majoritarii daco-români nu aveau o denumire  preexistentă deja la venirea saşilor pentru teritoriul pe care-l locuiau? Mă  indoiesc. În plus, o minoritate chiar dacă în limba ei maternă foloseşte  o anumită denumire pentru a desemna un anume loc nu  o poate  impune în mentalul  colectiv al autohtonilor. Bunăoară, 1000 de ani de  convieţuire ( paşnică sau nu)  cu maghiarii nu au putut schimba denumirea Ardealului în „Erdely Fold” sau a oraşului Tg Mureş în Marosvasarhely! Fie şi numai atât  şi această  teorie a originii germanice  a  numelui  Moldova pentru  ţinutul românesc de la răsărit de Carpaţi are  un eşafodaj şubred.

Mai există  o etimologie, la care subscriu istoricii Dinu  C Giurăscu şi Constantin C Giurăscu, ce propune drept etimon al  hidronimului  si toponimului  Moldova cuvântul molid, în varianta  mai veche  molift, prezent în altitudine  în regiunea de obârşie a râului Moldova.

Nici una dintre dintre etimologiile propuse de istorici pentru denumirea de  Moldova nu se impune criticii  cu forţa evidenţei. Moldova  rămâne un  termen  greu de explicat dar nu atât datorită  neînţelegerii lexicale a cuvântului în sine cât mai ales  datorită, în primul rând, menţinerii formei arhaice. Această rezistenţă particulară a formei arhaice  româneşti ascunde in sine însăşi un crâmpei din istoria continuităţii daco-româneşti  pe  meleagurile  moldovene.

Moldova – un toponim dac?

Există oare posibilitatea ca nominaţia  Moldova să depăşească  ca vechime anul 1359,  an stabilit de cronici  pentru  apariţia statului medieval  de la răsărit de Carpaţi? Există oare  posibilitatea ca  numele  Moldova  să  fie  mult mai vechi decât  influienţa  germanică asupra  teritoriului de la  răsărit de Carpaţi?

Stema Moldovei - Alexandru cel Bun

Între disciplinele care au  jucat  un rol important în descifrarea trecutului poporului român şi a limbii române un rol important  îl  joacă fonetica istorică care poate stabili cu exactitate fenomenele evolutive ale unor sunete astfel încât se poate reconstitui forma  veche a unor  cuvinte care altfel, în stadiul  împiterit în care se află nu mai  pot transmite  nici  un mesaj sau informaţie semantică.

În cele ce urmează penru a explica  originea autohtonă a numelui Moldova vom apela  la fenomenul palatizării lui V şi respectiv înlocuirea lui cu H, fenomen  ce reprezintă o importanţă deosebită pentru lingvistica românească.

Se cunoşte şi chiar se recunoaşte  îndeobşte, că elementul lexical „dava” este  de origine dacică, autohtonă având sensul de oraş-cetate sau aşezare întărită.Acest termen se aşează în general  în partea finală a  toponimelor compuse, uneori  putând apărea şi sub formă singulară ca  în  cazul toponimului „Deva”. Ca urmare  amarii sale  vechimi dacicul „-dava” a suferit  unele mutaţii fonetice păstrându-se până în zilele noastre  sub diferite forme. Cea mai  importantă transormare a termenului „dava” este legată de palatizarea lui „v” prin care  forma incipientă „dava” capătă aspectul „daha” (dava>daha).

Transformarea lui v>h este caracteristica de bază a dialectelor româneşti actuale deşi fenomenul s-a petrecut  cu mult timp înainte de apariţia pe  firmamentul istoriei  a  românilor  şi a limbii române. Pentru exemplificare şi lămurire vom oferi câteva cuvinte din limba română care au cunoscut acest fenomen : Moldova> Moldoha; măduvă>măduhă;Vorbă>horbă; fier>hier; a fierbe> a heierbe, herbu. Prin urmare  în cazul sunetului v dar  şi al  lui f exemplicate mai sus  avem aceeasi  evoluţie a lui în h ca şi în cazul Dava>Daha.

Trecerea de la iniţialul Dava la Daha/ Dahae ne relevă o schimbare   semantică  importantă care  constă în trecererea  de la sensul de  locuitor al davei la aceea de etnonim.

O altă fază evolutivă a acestui termen autohton constă în trecerea lui H în  C fenomen care permite  trasformarea lui  Daha în Daca . Dacă  dacicul  Dava  devine  Daca prin forma intermediară obligatorie Daha este normal ca şi forma Davia>Dahia>Dakia să  fie  viabilă  prin aceasta probându-se etimologia  autohtonă dacică  a  denumirii Moldova. Pentru a proba această  demonstraţie  vom face paralela  între  Dava – Davia şi Moldova-Moldavia nume uzitat  şi azi  in vorbirea curentă deşi are o vechime  importantă în  limba  română Moldavia aparând in izvoare  istorice  şi acte de cancelarie . În  documentele de  epocă medievală întâlnim şi forma Moldoha şi chiar  Molduha iar  într-un document din  1592 apare  forma Moldoua şi Moldua într-unul din 1593.

Şi pentru a nu  crede ca  vorbim despre  un fenomen  unicat  în lumea veche, adică de ticluirea unei  evoluţii fonetice doar pentru a trage spuza pe  partea  noastră, şi  pentru a  nu  putea fi acuzaţi de naţionalism deşănţat neîntemeiat pe  fapte istorice temeinice, vom spune că  toponimul  italian  Padova , pentru  a  da doar  un singur exemplu deşi  ele sunt  mult mai multe, a cunoscut aceeşi evoluţie: Padava>Padavia>Padvium>Patavium.

Acestea fiind spuse, cu  toată reticenţa  unor autori în a crede afirmaţia lui Strabon că dacii s-ar mai numi şi Davi, vedem că  terminaţia Dava a   toponimului şi hidronimului Moldova/ Moldava este  cât se poate de viabilă în  cadrul transfomărilor sematice ale limbii române şi prin  urmare  face parte  din  fondul  lexical autohton traco-daco-românesc. Rămâne  acum de lămurit particula „Mol” din prima parte a numelui Moldova.

Deşi s-a crezut  că este un radical latinesc din care a derivat  lexemul  Mollis „moale, plăcut, molatic” credem  totuşi  cu toată tăria pe care  ne-o poate  oferi fonetica  şi sematica istorică  că  „Mol” este un radical autohton  daco-românesc. Afimaţia nu este  gratuită deoarece descălecătorii Moldovei îţi au  originile  în Ardeal, mai exact  in Ţara Maramureşului. Ori, În Ardeal, încă  se mai  foloseşte  termenul arhaic (s)mol pentru a desemna  noroiul, pământul ud, tina. Se foloseşte încă expresia „s-o-nsmolit” cu sensul de „a se impotmoli în noroi” ! Dicţionarul explicativ al  limbii române ne  dă varianta mâl oferindu-ne şi sinonimul (nă) mol amândouă având sensul de  noroi, tină, pământ ud. Optăm  pentru varianta autohtonă a radicalului „mol” cu atât mai mult cu cât la  frigieni, traci şi ei, poate fi  întâlnită  varianta „mel”  a radicalului „mol” de la care derivă însuşi numele zeiţei pământ Zemele/ Semele.  Ceva mai mult. Grecii îi numeau pe daci, geţi iar  numele zeiţei pământului , deci a pământului  personificat,  era Geea, care pierzând terminaţia „ea”, posibil transformată într-un „e” lung, s-a transformat  în  Gee, desemnându-i astfel  pe daci  ca fii ai  pământului sau autohtoni. În această ordine de idei, în condiţiile  în care după  106 o parte  a Daciei  intră sub administraţie  romană,  ni se pare absolut  normal  şi firesc să se facă o delimitare  clară între „pământul romanilor” şi „pământul dacilor” sau „ţara romanilor” şi „ţara dacilor” desemnată sub nume Mol+Davia/Dac(k)ia.

Pe de altă  parte atunci când vorbim despre hidronimul Moldova care,   este de presupus prin cele spuse până acum că şi-a primit  numele de la regiunea pe care  o uda  cu undele sale, în cursul său superior, în regiunea  montană, este năvalnic mai  ales în perioada  topirii  zăpezilor şi adună  pământ şi alte aluviuni iar atunci  când ajunge  in zona de cmpie, undele sale  se domolesc având  un aspect  noroios şi culoarea pământlui  ud. În această ordine de idei hidronimul Moldova  ar  însemna „”apa/râul care  udă) pământul dacilor/davilor sau Dacia/Davia.

moldova r

 Având  in vedere  toate cele spuse până acum considerăm că Moldova  este  o denumire autohtonă daco-românească şi nu latină şi nici  gotică sau slava. Spuneam aceasta  intrucât ea se poate explica în virtutea legilor gramaticale şi evolutive interne  ale  limbii române aşa cum  am  văzut deja în cele spuse mai sus. În cocluzie, considerăm noi, că Mol+Doha/Dova/Dava/ Davia  înseamnă  Pământul dacilor.

 

Bibliografie:

D.Cantemir,Descrierea MOldovei, ed Minerva

Al.Pele, Etnonimele  dacilor,dac/get, Ed Abaddaba

D. Oltean, Religia  Dacilor, Ed Saeculum I.O

http://valentinro.blogspot.ro/2013/03/moldova-un-nume-cu-origini-antice.html

D.Moldovanu, Etimologia hidronimului Moldova, în Studii

Published in: on 29/03/2013 at 00:56  Comments (33)  
Tags: , , , , , , , , , , , , , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://quadratus.wordpress.com/2013/03/29/moldova-un-toponim-dac/trackback/

RSS feed for comments on this post.

33 comentariiLasă un comentariu

  1. Legenda despre câinile Molda am lecturat-o in una din povestile uzbece popor din Asia Mijlocie. Cam același subiect..Dacă e nevoie voi căuta și sursa. La Chișinău a apărut o carte in rusă cu titlul ,,Neizvestnaya Moldovia,, adică ,,Moldova necunoscută, unde autorul oferă mai multe versiuni bazate pe hărțile și scrierile electronice din Europa. Afirmă că un afluent al Dunării ar începe cursul e la o localitate germană cu numele … citez din memorie … Moldau. Autorul mai afirmă că slavii ar fi descendenții dacilor…

  2. Si inca un detalui pentru cei care fac paralele intre cuvantul german MOLDAU si BAIA – prima capitala a Moldovei. Da, MOLDAU si BAIA inseamna ‘mina’, dar in limba rusa cuvantul ‘miner’ se traduce prin cuvantul ‘gorneak’, ce provine de la cuvantul ‘gora’, care insemna ‘munte’. Adica cum nu o intorci, cuvantul MOLDOVA se asociaza cu MUNTENIA.

  3. Dar de ce se examineza etimologia toponimelor Moldova si Muntenia separat una de alta? Doar se spune si „un MAL de om” si „un MUNTE de om”. Adica cuvantul MAL mai are sensul de munte, colina. In acest context nu putem sa nu luam in seama ca davele dacilor erau situate pe munti sau coline care dominau imprejurimile. Poate ar avea sens sa exploram versiunea – MAL(MOL)DOVA(DAVA) ca denumirea unui taram montan al DAVELOR, adica davele din muntii unde s-au retras dacii dupa ocupatia romana si navalirile ulterioare ale nomazilor? In acest caz MUNTENIA ar aparea ca o varianta romanizata a toponimului dacic MOLDOVA. Iata si unitatea de neam data in toponimie.

  4. Dar de ce se examineza etimologia toponimelor Moldova si Muntenia separat una de alta? Doar se spune si „un MAL de om” si „un MUNTE de om”. Adica cuvantul MAL mai are sensul de munte, colina. In acest context nu putem sa nu luam in seama ca davele dacilor erau situate pe munti sau coline care dominau imprejurimile. Poate ar avea sens sa exploram versiunea – MAL(MOL)DOVA(DAVA) ca denumirea unui taram montan al DAVELOR, adica davele din muntii unde s-au retras dacii dupa ocupatia romana si navalirile ulterioare ale nomazilor? Implicit asta ar insemna tara dacilor liberi. In acest caz MUNTENIA ar aparea ca o varianta romanizata a toponimului dacic MOLDOVA. Iata si unitatea de neam data in toponimie.

  5. „”În lucrarea sa Toponimia minoră a Bucovinei, I-II, Iaşi, 1996 (p. 211, 407), N. Grămadă constată, în două hrisoave de la Vasile Lupu, un termen cu acelaşi aspect fonetic Molda, dar cu alt sens – de „munte”. În studiul indicat (p. 428, 430) e dată şi forma Moldău (cu accepţie de „deal”) care apare în surse mai noi. Despre apelativul moldă, cu variantele sale formale şi semantice, informaţii bogate conţin investigaţiile cercetătorului ieşean I. Popescu-Sireteanu.””

    http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1529

  6. In primul rand vreau sa va atentionez asupra asa zisei LATINIZARI: adverbul de loc „LATINE” = „LA TINE”, la tine si la mine, adica la noi toti D-acia, De acia , D-ACI, de aci, de aici, deci noi toti eram „d-aci-li-sea” D-acia, D’ici, Da qui, Da qoa, De aqui, DACI, DUCH, Deutsche, cu mult inainte de asa zisul imperiul roman. MOLDAVA vine de la Mâl, Moale, naMOL (noroios, mâlos), MOLcom (incetisor, lin, rar,). In Suedia exista numele Malin se pronunta Molin. – avandul si pe moale si pe lin, Pamant moale – Moldova recunoscuta pentru pamantul moale usor de lucrat! Si Stefan cel Mare i-si atragea dusmanii in locuri mlastioase (namoloase) unde se impotMOLeau si-si gaseau sfarsitul castigand astfel numeroase batalii. Celtii erau tot GETI, si GOTII esrau tot GETI. Germanii, sasii, rusii albi erau tot GETI. Europenii erau toti fii ai GEEI, GEII (ZEII) Domnul Geii, Dumne Zeii. Germanii erau fii GER-ului, GERulii. Numai bine!

  7. Revin si complerez:
    Tot in engl. „mold” inseamna „neg” aparut pe piele… In romana „maldar”, movila, se refera la dealuri scunde…

    • Unde ai citit despre acest entopic *maldar? Poți da un „link”? Am mai găsit sufixul ăsta -are prin părțile Vrancei atașat la două lexeme, dar nu știu ce sens dă deriavatului.
      ex. culmare : http://www.alil.ro/wp-content/uploads/2012/08/termeni-geografici-populari-din-Vrancea.pdf

      În contul familiei lexicale a lui moldă mai intră și următoarele: https://books.google.ro/books?id=CMx1BwAAQBAJ&pg=PT156&lpg=PT156&dq=etimologie+Barc%C4%83u&source=bl&ots=QDD_xIv2Gj&sig=DBVlV_uIc69fTJHedPVdmvc9-gw&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjzm6fY0JPKAhVDpQ4KHXbEDUQQ6AEIIzAB#v=onepage&q&f=true

      • Intre timp, cred ca am aflat „adevarata” provenienta a numelui: atat rusii cat si moldovenii de peste Prut pronunta „Molodova” – ceea ce pare o legatura cu „Molok/Malek”… care a apartinut religiei proto dacilor! Traducerea ar fi „cetatea lui Molok/Moloch”!
        Dar despre adevaratul inteles al lui Molok/Malek” si ceea ce a insemnat cu-adevarat in religia protodacilor, e pe cat de surprinzator/superior dpdv filozofic, pe-atat de avansat in adancimea evolutiei lor spirituale cum nu mai gasesc egal in zilele noasre…

    • Dacă rușii sau ucrainienii (malorușii) ar fi pronunțat vreodată „Molodova” în loc de Moldova, fii sigur că ar avea legătură cu regula silabelor deschise, specifică limbilor slave răsăritene.
      Ex: Moldova Nouă a devenit Molodova https://ro.wikipedia.org/wiki/Molodova
      Moldovenii n-au spus niciodată „Molodova”, iar Moloch era un idol păgân al semiților, nu al dacilor.
      Particula -dova nu însemna cetate și nici nu s-ar fi transmis până azi astfel. V intervocalic dispare atât în dacică, cât și-n latina populară.
      Înainte de a scrie ceva citește mult și temeinic.

      • „Înainte de a scrie ceva citește mult și temeinic.” 😀
        Numai „papagalii” reproduc spusele altora „mult si temenic”, ceea ce poate in specia lor e un merit! 😀
        Dragul meu, nu mi-ar ajunge cerneala din keyboardul virtual sa discutam despre cate „bazaconii savante” sunt sustinute de persoane altfel imbracate decent daca i-ai vedea pe strada! De-aeea nu ma intereseaza „hainele”.

        Comenturile postate nu sunt dogme si nici sentinte definitive si executorii, sunt… opinii. Bune rele, reale, false, adevarate, Dumnezeu stie mai bine!

        Da, i-am .auzit pe moldovenii de peste Prut pronuntand „Molodova”. Si mi-a atras atentia.
        Moloch idolul „semitilor”?! Ma feci sa rad „maestre”, „semitii” sunt o grupare lingvistica nu „neam, rasa, popor, evrei,etc” si alte prostii pe care unii le vara la repezeala pe gatul altora 😀 Fleacuri, ne amuzam doar, nu-i asa? Probabil ca te refereai prin „semiti” la „popoarele conlocuitoare” din Iudeea antica „sterse conventional din istorie” si numite azi la gramada drept „evrei”? Poate ne explici „cine/ce” sunt ereii? Ascult…
        La fel ca si stereotipul „Moloch idol pagan” o alta aberatie:
        – cultul „pagan” nu are idoli,
        – cultul „pagan” e foarte asemantor cu „shintoismul” din ziua de azi si e credinta in puterile „naturii” care ele sunt venerate in aspectele fizice cum ar fi: pomi, rauri, animale, ceruri, etc!
        -Moloch a devenit mult mai tarziu in timp „divinatie negativa” in statuile de bronz incinse de foc in care erau sacrificati copii! Initial, a fost asociat cu belsugul si prosperitatea… Dar si aici sunt prea multe de spus doar in cateva cuvinte.

        „V intervocalic dispare atât în dacică…” 😀
        Maestre, ma ninedispui: la care „dacica” faci referire, din cele peste 200 de triburi „dacice”? La… „getodaci”? La „semitii” arimi/galileeni, la triburile ariene „bhalanas” (balanii)? sau la triburile „kurilor” medianiti? … Inca nu te-ai prins ca inafara unui nucleu (si acea relativ!) din fondul principal lexical, fiecare trib isi avea graiul sau sfant (caci asa era considerat!) iar „dacii” erau mai uniti prin „cultura si valori” decat prin cocanular comun? Da, de la Mtii Pindului pana in extrema Siberie rasariteana se spunea la fel „pindar” (la noi pandar!) cu intelesuri asemanatoare, dar… limbile difereau destul de mult altfel Traitiile, cultul nu diferea!

        Te-astept maestre sa mai discutam, daca vei binevoi, da nu cu „citate rasuflate” cu parerile tale… 🙂

    • https://en.wikipedia.org/wiki/Moloch
      Eu te-am întrebat totuși ceva. Unde ai găsit entopicul „maldar”?
      Nu mai divaga!

      • Daca ma rogi frumos zic, daca nu, nu!

        Nu te nai ratoi si nu mai tropai din slapi pe sub masa !

  8. Ar mai fi o varianta, poate mai indepartata… poate nu.
    In engleza „to mold”= a modela (lut). Engleza are o baza puternica de cuvinte dacice, unele chiar disparute la noi dar pastrate la ei… Ex: oter=vidra, Raul Otasau(jud Arges/ Valcea)= sa(e)u de vidra, to chop=a ciopli, to bore = a bordeli, a gauri (bordei), to grind= a poliza – grindina -la noi! etc fff numeroase!
    In Moldova e leaganul culturii ceramice „Cucuteni” – o cultura URIASA, prin adancimea si conciziunea informatiilor cuprinse in acea forma de explimare: ceramica!
    Moldova = cetatea lutului modelat, in sens larg: tara perfectiunii lutului modelat ….

    🙂

    • Ar fi imposibil daca ne uitam la cetatile dacice, aproape toate se termina in „dava” deci teoria ta pica

      • Posibil sa pice. Dar nu prea e clar ce si de unde vine: dava- cetate sau „dava” vine de la „dabo” (lup in aramaica veche galileana) = davo? De acolo vine si „diavol” si Davos (in Elvetia) Adica „dava” era „cuibul lupilor”? Alte denumri dacice uzuale pt lup ramase erau „vuk, valc, vic, wolf, wolfe, etc: la fel ca lycos, lupus…

  9. Vă sugerez să citiţi şi o carte tipărită de mine în 2012 la editura ALDUS Braşov, se numeste „SPAŢIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC, SPAŢIUL LIMBII PROTOINDO-EUROPENE -Continuitate milenară” o găsiţi şi pe net la „Editura EX Libris- librăria Ştefan Octavian Iosif din Braşov”. Acolo veţi găsi aceeaşi explicaţie, scrisă cu un an înainte. Poate, mă puneţi la bibliografie sau cu ghilimelele de rigoare…Vă mulţumesc,
    Sebastian Vîrtosu

  10. @ Preda : Dacii au fost prezenţi şi în Cehia şi în Slovacia . Mol poate fi acel Mol din ZaMOlxis , cred că dacii , peste tot unde mergeau , întemeiau câte o mini Sarmisegetusă , un altar al Marelui Preot , Mag , Învăţător . Întrebasem eu odată pe cineva îndrituit să-mi răspundă , dacă nu cumva există o legătură şi între Moscopole şi Moscova , şi răspunsul a fost afirmativ , dar nu am insistat pe argumente . Ar trebui să insistaţi voi .

    • Defapt ” ZALMOS” ar insemna piele in daca. Si povestea ar fi ca atunci cand s-a nascult ZAMOLXE a fost infasurat int-o piele de urs. De aceea i se spunea si ZEUL URS. Dar in acelasi timp mai exista si varianta ZA-MOL(xe) TATAL PAMANTULUI

    • Ca sa vin in sprijinul tau, MOL il regasim si in cuvantul care se gaseste in bisericile ortodoxe ‘MOLifte’. Moliftele sunt sinte rugaciuni, iar MOL ar putea sa fi insemnat in limba stramosilor nostri ‘Sfant’ sau ‘Rugaciune’. Deci MOL-DAVA ar fi putut fi cetatea de inchinaciune (rugaciuni) sau Cetatea Sfanta. Oricum, mai exista doua localitati MOLDAVA in Cehia si Slovacia, probabil in zonele in care poate mai exista vlahi. Cautati pe wikipedia la cuvantul Moldava.

  11. Interesant. Ma intrebam ziele aste cum se paotae ca o tara sa isi decline numele de la un animal umil care nu apartine nici unui panteon. Daca in zona asta s-ar fi practicat culturi animaliere, as fi intels. Dar, dupa stiinta mea, asa ceva nu s-a intimplat in timpuri mai recente (de mai putin de 2 000 de ani).
    In alta ordine d eidei, de unde vin eu, exista un nume de familie ciudat, UNDRU, pe care nu l-am mai auzit in nici o parte a tarii.
    Aveti idee ce semnificatie are?

    • În 14.09.2013 17:43, Quadratus a scris: > geomarz commented: „Interesant. Ma intrebam ziele aste cum se paotae > ca o tara sa isi decline numele de la un animal umil care nu apartine > nici unui panteon. Daca in zona asta s-ar fi practicat culturi > animaliere, as fi intels. Dar, dupa stiinta mea, asa ceva nu s-a > intimpla” > >

    • Nu stiu exact de unde numele, dar sigur are rezonante dacice. Totusi mi-a venit in minte numele din calendarul romanesc al lunii Decembrie. Am sa enumer toate lunile si te vei regasi (poate) la sfarsit. Gerar, Făurar, Mărţişor, Prier, Florar, Cireşar, Cuptor, Gustar, Răpciune, Brumărel, Brumar, Undrea (decembrie). 🙂

  12. În Slovacia există o localitate numită chiar Moldava . E o coincidenţă ? Eu cred că nu .

    • Cred ca este o coincidenta faptul ca germanii folosesc cuvantul Moldau pentru apa si Tara Moldovei. El ar putea proveni de la existenta unei topitorii in zona, Insa, nu numai denumirea Moldovei are o origine antica: denumirea Ardealului provine din „A Ra Dea Le” care inseamna ” La zeul Ra” , Ra fiind zeul suprem al traco-geto-dacilor, iar „Le”, un articol care provine din influenta celto-galica, fiind postat la sfarsitul grupului de cuvinte, spre deosebire de celto-galici unde acest articol este pus la inceput, ca in limba franceza. De asemenea, numele Dobrogiei provine din „Do Bo Ro Geea” care inseamna ” La Casa lui Ro si a Geei”, ” Bo” in limba getica inseamna „casa” sau „locuinta”; tot de la acest „Bo” provine si cuvantul „bordei” in limba romana: „Bo Ro Dei” inseamna „casa lui Ro zeul”. Mai mult, insasi denumirea Rusiei provine din „Ro sio” ceea ce inseamna locul de unde se vede zeul Ro, adica locul de unde apar zorii zilei. Sa nu uit! cuvantul „Basarabia” provine din „Bas Sar Ra” care inseamna „Tara de Jos a lui Ra”, iar „bin” sau „ben” inseamna „fiu”, astfel incat, denumirea completa a Basarabiei ar putea insemna „Fii din Tara de Jos a lui Ra”. Denumirea unei tari sau ape nu se da in functie de lucruri nesemnificative cum ar fi numele unui caine sau alt animal, nici macar numele unor mari personalitati nu s-au putut impune cu usurinta ca denumiri ale unei tari sau localitati, decat cu totul exceptional.

      • ArDeal ar mai putea insemna Dealul cu Aur.

    • Corect,Dar de ce tindem sa credem ca aceste toponime au fost aduse(inpuse) pe teritoriul Daciei si nu invers?.

  13. Numele Moldovei nu este de origine germana, iar povestea cu catelusa lui Dragos este o legenda. Totusi, este interesant ca povestea cu vanatoarea acelui zimbru a avut loc tocmai pe malul opus al raului Moldova fata de zona in care s-a aflat cetatea Moleo-Dava (la Draguseni). Este posibil ca in pastrarea numelui sa fi avut un rol pozitiv si unele cuvinte asemanatoare din alte limbi, insa rolul hotarator l-a avut traditia istorica, din antichitate. Getii din Moldova s-au numit si goti dupa denumirea muntelui Ceahlau care s-a numit Mont-Gato, adica Muntele Leopardului, Cei care au sustinut identitatea dintre geti si goti nu au gresit de loc, intr-adevar getii din Moldova s-au numit, mai tarziu, si goti, Vizigotii si ostrogotii NU erau germanici. Insa, mai ales ostrogorii au avut o influenta importanta asupra germanilor de pe Rin, si asupra altor popoare, inclusiv asupra cehilor si scandinavilor. Acestea sunt aspecte importante care vor trebui sa fie lamurite pe viitor. Mai mentionez faptul ca, initIal, Ceahlaul s-a numit Mont Ion oe Ge, adica Muntele lui Ion al Geei si si-a schimbat numele dupa sagetarea lui Zamolsxis de catre sciti.

  14. sanskrit deva = zeu! http://en.wikipedia.org/wiki/Deva_(Hinduism)! precum Crisana = krishna si ai dualitatea (Crisul Alb si Crisul Negru), pana si portul pelasg… e clar pentru cei care vad ansamblu de unde au plecat toate!

    • Mai mentionez ca nu este tocmai corect sa se spuna ca Moldova este un toponim dac. Moldova este un toponim getic. Dacii se situau mai mult in partea de nord a Ardealului, toate celelalte zone erau ale getilor. Insasi capitala dacilor s-a numit Sarmi-Geta-Usa, adica ” A Imparatiiei Getilor Poarta”. Cand dacii au avut un rol dominant toata tara s-a numit Dacia. Iar cand gotii din Moldova au recuperat teritoriul ocupat de romani, tara s-a numit Gotia. In tablitele de la Sinaia se folosesc termeni precum getii-daci, getii-traci, getii-macedonieni, getii-sciti, etc. Referitor la legenda lui Dragos, vanatoarea zimbrului poate fi considerata, metaforic, ca o „vanatoare” a unei tari noi, care avea drept simbol capul de bour. Iar in ce priveste numele catelusei, s-ar putea ca acesta sa provina de la apa Moldovei, si nu invers. Cred ca mai merita mentionat faptul ca numele voevodului Dragos provine din Du-Ra-Gos, ceea ce inseamna „A lui Ra Fiu”, Ra fiind zeu suprem al traco-geto-dacilor iar, „gos” provine de la vechii gali care au convietuit cu dacii in zona Maramuresului si inseamna „fiu”. In limba vechilor geti existau si cuvinte care se gasesc si in sanscrita, insa rar si nu trebuie exagerat cu similitudinile din cele doua limbi.

  15. Frumos – dar de ce oare folosesc Germanii acelas Moldau atât pentru râul si tara Moldovei cât si pentru râul ce trece prin Praga, adica Vltava? Coincidenta?

  16. Convingator. Ramâne intrebarea, cum se explica coincidenta prin care Germanii spun Moldau atât la apa si Tara Moldovei, cât si la Vltava ce trece prin Praga ?!

  17. Cautati pe Internet „Moleo Dava… „, „Deceneu de la Moleo Dava…”, „Zuraseo de la Moleo Dava” si veti fi lamuriti.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: