Pentru un înger…

Ea este Hestia. Toţi am cunoscut-o sub numele de Zâmbeţel şi o alintam Zâmbi.

Toţi am iubit-o pentru inocenta ei, pentru felul ei de a fi. Pentru prieteni a fost prietenă, pentru apropiaţi apropiată, pentru mine… puica mea, aşa-i spuneam eu, şi iubita mea. Dacă ne-a fost aproape aici , acum s-a dus  în Cer ca să ne poată veghea pe toţi…A mers la cules de lumină şi a devenit zeiţa mea…O iubiţi? Păstraţi-o în gând  şi nicicând  numele Hestia/ Zâmbi să nu dispară de pe buzele voastre…

Puica ultimii trandafiri pe care ţi-i dau aici…

 Şi pentru că-ţi place ce spun şi cum spun  ţi-am încropit  şi  o poezie…numai pentru tine

 

N-a fost să fie să mai stai cu noi

 O oră crudă bate-n fapt de seară

A mea zeiţă şi prietena voastră

Pe aripi de îngeri se-nalţă la cer

Tu-n urma ta lăsat-ai amintire dragă

Eşti stea acum pe ceru-ntunecat.

 

Bună ai fost cu mine, bună ai fost cu toţi

Un zâmbet frumos venit din altă lume

 Noi, Eu…ţi-am da toţi trandafirii lumii!

 Acolo sus să stai să ne veghezi

 

Zamolxe Taică lasă-mă pe mine

A noastră Zâmbi este mai de preţ

Măicuţa noastră să o ţină-n braţe…

Biserica e plină de tristeţe

Iubesc un înger ce-a plecat la cer

 

Acum nu mai pot sa spun decât… zamolxe cuprinde făţuca lui Zambi în palme şi o sărută uşor pe frunte. Te iubesc puică. :*

Anunțuri
Published in: on 24/09/2008 at 22:54  Comments (16)  
Tags: , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://quadratus.wordpress.com/2008/09/24/pentru-un-inger/trackback/

RSS feed for comments on this post.

16 comentariiLasă un comentariu

  1. Of sis … tare mi-e dor de tine !!!
    Am nevoie de-o măscăreală pe cinste şi de-un pup al tău Zambi 🙂 Ştii tu de ce şi cum, doar noi două ştim 🙂
    Zâmbet drag !
    Sibilla

    • heii ingeras ce spui tu acolo ma gasesti pe FB.

  2. Dumnezeu s-o odihneasca in pace. Sincere condoleante familiei si prietenilor.

  3. Fata Ce Zambeste venit-am cu o poezioara draga tie :
    Am legat copacii la ochi
    Cu-o basma verde
    Şi le-am spus să mă găsească.

    Şi copacii m-au găsit imediat
    Cu un hohot de frunze.

    Am legat păsările la ochi
    Cu-o basma de nori
    Şi le-am spus să mă găsească.

    Şi păsările m-au găsit
    Cu un cântec.

    Am legat tristeţea la ochi
    Cu un zâmbet,
    Şi tristeţea m-a găsit a doua zi
    Într-o iubire.

    Am legat soarele la ochi,
    Cu nopţile mele
    Şi i-am spus să mă găsească.

    Eşti acolo, a zis soarele,
    După timpul acela,
    Nu te mai ascunde.

    Nu te mai ascunde,
    Mi-au zis toate lucrurile
    Şi toate sentimentele
    Pe care am încercat să le leg
    La ochi.

    Marin Sorescu – Am Legat…

    Imi lipsesti ,stii? 🙂
    Te iubesc ,surioara mea nepretuita ! >:D<
    Reverenta ,excelenta ta! <):)

  4. ” Orasul alb e imbracat in doliu,
    Si plange fiecare ochi din el…
    Ce lacrimi grele varsa ochiul !
    Ce trist e vechiul cartier !
    Cu pasi nesiguri si micuti,
    Cobor pe drum si ma izbeste
    Miros de mort iar norii muti
    Vestesc ceva ce-a fost si nu mai este…
    Ce trist te-ai dus, ce jalnic, ce profan !
    In urma ta curg rauri de iubire,
    Te-ai dus, e trist si chiar de-am vrea
    Nu am putea uita nicicand de tine…
    Si vei ramane purure-o lumina
    Si vei ramane pururea-n noi
    Cu flori de nu-ma-uita in mana
    Vei fi mereu cu noi
    Vei fi mereu, prin noi… ”

    Dumnezeu s-o odihneasca

  5. Zambi, surioară …. zâmbesc, incă zâmbesc, datorită ţie sis, pentru că te iubesc, pentru că mă iubeşti, pentru că vei fi şi rămâi alături de noi mereu !
    Zamolxis să fie cu tine, suflet blând !
    Mulţumesc, Zambi, pentru … TOT !
    Sibilla

  6. Fie ca fiecare zambet al nostru sa te bucure,la fel cum ne’a bucurat pe noi fiecare zambet al tau.Vei fi mereu un zambet in amintirile mele…

  7. http://uk.youtube.com/watch?v=MDtcidMR_6I&feature=related……”…si te-ai dus dulce minune…/…si’amurit iubirea noastra…/floarea-albastra,floarea’lbastra…/..totu-i trist in asta lume../

    Zamolxe ? Nu fi trist ca s-a sfarsit…fii fericit ca a existat…si noi,prietenii ei o iubim..si,stii tu ,dragule,cat te iubim si pe tine…stii ca ea,voluntara cum era,a plecat ,doar,inainte sa ne pregateasca locurile…..

  8. Dumnezeu s-o odihneasca pe Zambetel, acolo, printre ingeri….Desi plecata, ea a ramas cu noi si, daca avem o inima plina de dragoste, putem inca simti energia ei binefacatoare revarsandu-se asupra noastra, deschizandu-ne o fereastra catre Rai, printr-un Zambet!
    Iti multumesc, suflet frumos 🙂

  9. Draga Pescarusule, precizarea probabil trebuia facuta mai de ceva vreme, si acum am gasit ocazia. A fost omisiunea mea. Solomonar

  10. Se pare ca am facut o confuzie, dar precizarile tale Solomonar sunt extrem de binevenite.
    Imi cer scuze pentru eroarea strecurata, dar stiu de pe acum ca ma veti intelege…
    Emotia si mahnirea mi-au intrerupt claritatea gandurilor 😦
    Zamolxe, suntem toti alaturi de tine, cu fiecare bataie de inima si cu fiecare tresarire a sufletului.
    Sincere condoleante !

  11. Scurta lamurire: Solomonar si Zamolxe NU sunt una si aceeasi persoana. Suntem doua persoane distincte administrand acelasi weblog. Toate cele bune! Solomonar

  12. :(:(:(:(:( Dumnezeu sa o ierte si sa o odihneasca in pace, condoleante familiei si prietenilor :(:(

  13. Dumnezeu s-o odihneasca in pace pe draga noastra prietena. Iti multumim, Zamolxe, pentru aceasta frumoasa postare. Va asigur, pe amandoi, si pe tine, Zamolxe, si pe tine, Zambetel, acolo unde esti, de toata dragostea si pretuirea mea. Solomonar

  14. Dumnezeu sa-i odihneasca sufletul si visarile !
    Ce frumos ai spus, Quadratus, ca draga noastra Hestia „a mers la cules lumina si a devenit zeita ta” !
    Am interferat cu ea in virtual, poate ca parte din noi se vor intalni candva in zboruri printre stele cu ingerul ei de lumina.
    Este socant, nedrept, cutremurator, imposibil de greu de descris in cuvinte momentul despartirii.
    Voi lasa aici versurile poetului Stefan Augustin Doinas sub apasatorul titlu „Astazi ne despartim”, in semn de omagiu si pretuire pentru fiinta minunata a Hestiei, Zambetelul nostru de pe chipul unui crampei de Ardeal:

    „Astazi nu mai cantam, nu mai zambim.
    Stand la inceput de anotimp fermecat,
    astazi ne despartim
    cum s-au despartit apele de uscat.

    Totul e atat de firesc in tacerea noastra.
    Fiecare ne spunem: – Asa trebuie sa fie…
    Alaturi, umbra albastra
    pentru adevaruri gandite sta marturie.

    Nu peste mult timp tu vei fi azurul din mari,
    eu voi fi pamantul cu toate pacatele.
    Pasari mari te vor cauta prin zari
    ducand in gusa mireasma, bucatele.

    Oamenii vor crede ca suntem dusmani.
    Intre noi, lumea va sta nemiscata
    ca o padure de sute de ani
    plina de fiare cu blana vargata.

    Nimeni nu va sti ca suntem
    tot atat de aproape
    si, ca, seara, sufletul meu,
    ca tarmul care se modeleaza din ape,
    ia forma uitata a trupului tau…

    Astazi nu ne sarutam, nu ne dorim.
    Stand la inceput, de anotimp fermecat,
    astazi ne despartim
    cum s-au despartit apele de uscat.

    Nu peste mult tu vei fi cerul rasfrant,
    eu voi fi soarele negru, pamantul.
    Nu peste mult are sa bata vant.
    Nu peste mult are sa bata vantul…”

    Suntem aici, prietenii de suflet, veghindu-i saltul in nemurire si murmurandu-i numele special cu duiosie, emotie si dor.
    Suntem alaturi de tine in aceste crude momente Solomonar, poti conta pe noi.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: