Rosia Montana

Initial, m-am ferit sa preiau orice fel de lepse care ar presupune o ocuparea prea mare a spatiului rezervat acestui blog, tocmai pentru a nu devia de la subiect, avand in vedere faptul ca Quadratus este un blog tematic. Ma simt dator, insa, sa imi revizuiesc atitudinea, datorita faptului ca locuiesc doar la o aruncatura de bat de Rosia Montana. Nu sunt de acord cu ce se intampla, nu sunt de acord cu politica actuala (cu lumea politica cu atat mai putin)- in genere, nu sunt de acord cu vasalitatea Romaniei fata de alte state, pe care n-are sens sa le mai insir aici pentru ca presupun ca orice om cu scaun la cap stie exact la ce ma refer.

Solomonar

Tentativă de jaf la Roşia Montană

ROŞIA MONTANĂ: ŞPAGĂ CONTRA URANIU

BERCEANU ŞI VIDEANU VOR SĂ LEGALIZEZE CONTRABANDA CU SUBSTANȚE RADIOACTIVE. AURUL ROŞIEI MONTANĂ E PRAF ÎN OCHI!

Motivul pentru care Berceanu şi Videanu au făcut deja jocurile Gold Corporation şi ale lui Mark Rich la Roşia Montană (şi pentru care Radu Berceanu a primit, ca de obicei, o sumă impresionantă de euro, drept şpagă) ne-a fost recent dezvăluit de o echipă de ofiţeri activi din SRI, care atrag atenţia asupra faptului că miza NU este aurul. „La Roşia Montană sunt sute de mii de tone de URANIU pur”. De 20 de ani, minereul radioactiv este traficat de aici, în cantităţi mici, iar zbaterea celor doi ministeriabili pentru ca GC să pună gheara pe zăcămintele de la Roşia Montană ar avea ca punct final legalizarea contrabandei cu uraniu, sub umbrela exploatării aurului. Menţionăm că în anii 2008-2009 mai mulţi membrii ai grupării teroriste Farc din Columbia – arestaţi de către autorităţile SUA – au declarat că au cumpărat, din exploatarea de la Roşia Montană, prin interpuşi (în fapt o reţea de traficanţi controlată, aşa cum afirmă Serviciile Secrete române, de către Radu Berceanu), o mare cantitate de uraniu pur.

Din verificările efectuate în legătură cu zăcămîntul de uraniu din zona staţiunii Roşia Montană, judeţul Alba, au rezultat următoarele aspecte de interes operativ: Calitatea zăcămîntului era deosebită, aceasta fiind considerată resursa cu cea mai mare concentraţie de uraniu din lume. Statul Român, prin Minvest S.A. (societate controlată, de asemenea, de către Berceanu), a concesionat, în 1997, firmei canadiene Gabriel Resources Ltd. terenul pe care urmează să fie amplasată viitoarea exploatare de aur şi argint de la Roşia Montană, contra sumei de 3 milioane de dolari. Concesionarea a fost făcută în urma unui studiu efectuat de canadieni, care, după ce au scanat zona prin satelit şi cu sonde moderne, au făcut următoarea afirmaţie: “Undeva, chiar sub casele oamenilor, zace o comoară compusă din vreo 300 tone de uraniu”. În “subsolul” afacerii cu firma canadiană, transformată între timp în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), la capitolul secret este inserată o prevedere, din care rezultă că tot ce se va găsi vreodată în cursul exploatării în afară de aur – respectiv uraniu, stronţiu, cycloniu, roşianidiu, metale ce nu sînt în tabloul lui Mendeleev – se va regăsi în proprietatea RMGC-ului.
Pînă în prezent, nimeni nu a descris corect tipul zăcămîntului aurifer de la Roşia Montană, şi acest lucru este foarte important pentru a se înţelege ceea ce se pune la cale: zăcămîntul de la RM poate fi descris, în esenţă, ca un zăcămînt dispers cu grad scăzut de mineralizare combinat cu eflorescenţe de tip filon, cu concentraţie mare de minereu, aceste filoane fiind dezvoltate pe distanţe mari şi care mai au o caracteristică, în zonele de contact încrucişate avînd concentraţii imense de minereu, aşa-numitele vîltori, ce conţin de la 20 la 400 kg metal, cu peste 60 % aur. Aşadar, zăcămîntul de la RM conţine 500 tone de aur dispers, dar, probabil, de 7-8 ori mai mult aur în filoane şi vîltori. În concluzie: exploatarea nu necesită mină tip carieră, ea se poate face tradiţional, în galerie. Faptul că se insistă pe o metodă distructivă arată că se urmăreşte epuizarea totală a zăcămîntului şi aceasta pare a fi o comandă politică, probabil externă. O altă caracteristică a zăcămîntului este stratificarea geologică: sub stratul aurifer se află o prelungire geologică a zonei Băiţa, cu conţinut de substanţe radioactive, neexploatabilă economic, dar cu mare risc pentru mediu. La o ploaie torenţială, uraniul poate fi purtat sute de km, iar oraşe precum Turda, şi Arad ar avea sursele de apă contaminate radioactiv. Ceea ce se pregăteşte la RM seamănă izbitor cu jaful din anii ‘50 de la Băiţa Plai, cînd zăcămîntul cu cea mai mare concentraţie de uraniu din lume a luat drumul Moscovei. Toate acestea sunt cunoscute de către Adrian Videanu şi Radu Berceanu, din acest motiv ei încercînd să urgenteze exploatarea intensivă a uriaşului zăcământ” – iată ce se arată într-un fragment al unui raport al SRI referitor la tema uraniului de la Roşia Montană.

NOTA REDACTIEI: Radu Berceanu, după ce a provocat daune uriaşe economiei naţionale, este, asadar, pregătit să fure şi aurul şi argintul de la Roşia Montană si sa legalizeze traficul cu cantitati uriase de uraniu. Conform surselor noastre, compania canadiană Gold Corporation, prin intermediul lui Radu Berceanu, a negociat, la începutul acestei veri, emiterea dreptului de exploatare a zăcămintelelor aurifere ale României şi înţelegerea a „costat” 100 de milioane de euro. Cca. 80% din valoare banilor a fost livrată deja în anumite conturi secrete în străinătate, aparţinînd lui Adriean Videanu şi Radu Berceanu. Ar mai fi de livrat ultima tranşă, avîndu-l ca beneficiar tot pe ministrul Transporturilor. Înţelegerea a stabilit şi o rentă viageră pentru Berceanu, în cuantum de 1% anual din profitul adus de exploatare. Un procent cu o valoare substanţială, avînd în vedere posibilităţile afacerii, care urmăreşte extragerea şi prelucrarea a 800 de tone de aur şi aproximativ 2.000 de tone de argint. După înţelegere, Gold Corporation a început o amplă campanie de imagine, care prezintă avantajele exploatării zăcămintelor preţioase din zona Roşia Montană. Clipurile publicitare, a căror difuzare este plătită cu bani grei în toată mass-media, au scopul de a pregăti opinia publică pentru acceptarea deciziei de exploatare, fără a menţiona, bineînţeles, dezavantajele metodei de exploatare propuse de canadieni, cum ar fi otrăvirea terenului şi a rîurilor din zonă cu compuşii chimici derivaţi din exploatarea zăcămintelor printr-un proces tehnologic pe bază de cianuri. Acum, greii Gold Corporation se tem de faptul că Berceanu va fi inlaturat din PDL (ceea ce devine tot mai evident!), iar ei vor rămîne cu praful de pe tobă şi banii cheltuiţi. În aceste condiţi, îi forţează puternic mîna acestuia spre a-şi onora promisiunea pentru care a fost recompensat în avans. Din informaţiile noastre, Radu Berceanu, artizanul înţelegerii, dă din colţ în colţ, neştiind cum să procedeze. Promisa Hotărîre de Guvern, prin care el ar fi trebuit să le deschidă uşa celor de la Gold Corporation, nu poate fi emisă de guvernul Boc, cel din urma refuzand presiunile lui Bercovici. Returnarea banilor nu este o soluţie, pentru că afaceriştii canadieni ameninţă că vor face publică povestea în cazul în care Berceanu nu onorează promisiunea.

Simona FICA

( vezi: http://www.neacostache.com/2010/05/26/tentativa-de-jaf-la-rosia-montana/

TREBUIE SA LUAM ATITUDINE IN CAZUL ROSIA MONTANA!


Mai jos este un material care TREBUIE SĂ CIRCULE.

E singura formă de protest deocamdată.

Sunt informaţii despre Roşia Montană şi despre valoarea ei fizică, despre valoarea spirituală a zonei şi mai ales despre valoarea românului şi a României, aici şi în lume.

AM VĂZUT GALERIILE DACO-ROMANE DE PESTE 2000 DE ANI! EXISTĂ! NU SUNT O MINCIUNĂ!


Acolo se ascunde un tezaur uriaş ce nu va putea fi măsurat nicicând în bani! Am găsit ghidul local recomandat (clandestin, în şoaptă, la ureche! – dureros!) care ştie foarte multe (nu din presă!) şi care ne-a dus în adâncurile pământului. Şi mai ales ale istoriei.

Şi când am ieşit la suprafaţă ne-am dat seama în ce hău fără fund suntem pe cale să fim aruncaţi.

Cezar Aanicăi Iaşi , mai 2010

…Roşia Montană este cea mai veche localitate din România , atestată de la anul 131 după Hristos.

De-a lungul istoriei, ispita aurului a atras aici toate neamurile Europei, făcând din Roşia un orăşel cosmopolit. ..

Din Roşia s-au ridicat, de-a lungul timpului, mulţi luptători ardeleni, cum au fost Simion Balint, George Gritta, luptători în revoluţia de la 1848, alături de Avram Iancu.

În Roşia, străduţele înguste şi pietruite, casele de patrimoniu, construite în stil baroc de arhitecţi italieni (Strada siciliană), în urma cu aproape două sute de ani, te transportă în alt timp. . .

Ultimele 330 de tone de aur şi 1680 de argint vor să fie exploatate, până la ultima rocă de minereu, de compania Gold Corporation, căreia i-a fost concesionată exploatarea. . .

Doar douăzeci de mii de dolari pe an plăteşte statului român compania Gold Corporation, chiria pentru concesiunea a 520 de kilometri pătraţi, inima de aur a Apusenilor. Concesiunea s-a făcut pe 20 de ani, din 1997, deci ar mai fi încă şapte ani de-acum încolo. . .

Vedem zilnic cum angajaţii companiei intră în galerii, sub pretextul că iau probe şi fac măsurători, până ce vor începe oficial exploatarea, dar nimeni nu-i controlează dacă iau sau nu iau aur de-acolo. . .

Uraniul ni l-au exploatat ruşii în totalitate, iar acum vom rămâne şi fără aur, dacă românii nu se trezesc la timp.

De la Bucureşti sau din altă parte a lumii nu-şi dau seama de dimensiunile reale ale tragediei de la Roşia Montană , iar când vin aici şi află adevărul, sunt izbiţi de anormalitatea acestei situaţii, de lipsă de reacţie a Guvernului şi a administraţiei locale, faţă de această stare de lucruri.

Toţi scriu că nu-şi pot închipui că vestigiile istorice, galeriile romane, bisericile şi cimitirele istorice, bucăţi întregi de munte s-ar nărui într-un iaz de cianură.

Toţi ne încurajează să rezistăm!

Toţi vor să fie de folos cu ceva, un lucru cât de mărunt. Solidaritatea aceasta de la om la om face mai mult decât orice gest politic din depărtare, şi acesta îndelung aşteptat.

“Rezistaţi! Rezistaţi!” ne îndeamnă toată lumea, dar nu e uşor, să ştiţi, să-ţi trăieşti viaţa ca în vitrină, observat, filmat şi fotografiat tot timpul, pândit din faţa casei, spionat, obstrucţionat în orice faci sau ai intenţia să începi.

E o tensiune continuă care slăbeşte numai de vineri după amiază până luni dimineaţa, atunci când “observatorii” Gold-ului se adună de pe uliţe, unde se plimbă în costumele lor spilcuite şi cu ochelari negri la ochi, plini de emfază (vezi Doamne, au cumpărat aproape tot şi ei sunt stăpânii Roşiei), şi pleacă cu maşinile lor scumpe în week-end.

Abia atunci, noi putem să lăsăm garda jos şi să trăim, să ne strigăm bucuriile sau să ne plângem necazurile, pe un ton de normalitate.

Şi cum să nu râvnească la aurul Apusenilor, când în el sunt, în procente mai mari decât oriunde în lume, şi metalele rare atât de căutate de industria constructoare de nave spaţiale: titan, vanadiu, wolfram, molibden.

Dacă măcar un singur om va rămâne aici şi nu-şi va vinde proprietatea, compania nu va putea să treacă peste el. Cred cu tărie că nu ne luptăm cu morile de vânt şi că lupta noastră nu e în zadar.


Nu se poate să scoţi o localitate în afara existenţei, pentru că vrea o companie străină să le ia acest drept în numele lăcomiei.

Daca litigiul cu Gold ar mai ţine o sută de ani, rezistenţa Roşiei s-ar stinge, treptat. Probabil, asta urmăreşte compania.

Poate dacă românii şi-ar lua un petic de pământ pe dealurile acestea şi nu l-ar ceda în ruptul capului, atunci ei nu vor avea sorţi de izbândă, în vecii vecilor.

Iată, membri ai organizaţiei mondiale “Green Peace” şi-au cumpărat loturi fie şi de câţiva metri pătraţi în Roşia Montană, pe care nu le vor vinde companiei cu nici un preţ, ba chiar au confecţionat tăbliţe pe care scrie: “Această proprietate nu este de vânzare”, pe care le-au împărţit roşienilor, că să descurajeze orice tentativă a companiei de a-i ispiti să îşi vândă casele.

Acum, Gold Corporation (Gabriel Resources şi alte companii subsidiare după care se ascunde) şi-a angajat cea mai mare companie de publicitate din Bucureşti, a regizorului Bogdan Naumovici, că să le facă propagandă proiectului minier de la Roşia Montană. Chiar dacă mult prea târziu, reclama a fost oprită, în cele din urmă, pentru minciunile conţinute în ea. O lovitură dură pentru companie.

Avem nevoie de exprimarea solidarităţii cu lupta noastră. Să vină aici cei care cunosc drama noastră, să ne sprijine moral, să arătăm Gold-ului că nu suntem aşa puţini, că avem şi pe alţii de partea noastră. Să facem şi noi acţiuni de intimidare, aşa cum fac ei, nu doar să tăcem şi să înghiţim.

Noi suntem vreo 20 de familii, ultimii luptători împotriva Gold-ului, care nu vom pleca nici în ruptul capului. Oricaţi bani ne-ar da, cu orice ne-ar tenta, noi nu plecăm.

“Mie să-mi dea America toată să fie a mea, şi eu nu plec din Roşia Montană .” – Eugen Cornea, căpetenia rezistenţei antigoldiste de la Roşia Montană.

Am fost astăzi la o întâlnire cu profesori universitari şi alţi oameni pregătiţi în diferite domenii care-şi bat capul cum să salveze munţii Apuseni de exploatare şi de distrugere totală. Sincer, nu pot să stau nepăsător la ce se întâmplă şi simt că dacă eu nu mă ridic,tu nu te ridici, ală nu se ridică, nu ne ridicăm cu toţii, tragedia se va întâmpla şi nepăsarea de acum ne va costa enorm.

Oamenii sunt conştienţi de amploarea situaţiei, de faptul că aştia care ne conduc stau slugi în faţa banilor, că au vândut ţara pe nimic.

În principiu, s-a recunonsut că sunt mulţi Români care vor binele, dar care nu îl pot realiza, pentru că, urmare a manipulării, au reuşit aştia să ne demoralizeze şi să ne dezbine.

Fiecare invitat, specialist pe felia lui a vorbit despre efectele, numai negative , ale explaotării miniere pe care vor să o înceapă la Roşia Montană.

Prof. univ. dr. Ion Brad – membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, biochimist, a explicat clar care sunt efectele cianurilor rezultate din exploatare asupra organismelor vii: moarte sigură pentru mediu, plante, animale şi oameni pe o rază de sute de km (inclusiv în ţările vecine) din cauza vaporilor de cianură care se ridică în aer.

Prof. dr. Vasile Boroneanţ, istoric, a povestit despre valoarea siturilor dacice, a galeriilor romane vechi de peste 2000 de ani şi despre pierderea identităţii Poporului Român şi a întregului său certificat de naştere Dacic.

“Tăbliţele cerate găsite întâmplător în galeriile minelor reprezintă o pagină de istorie care răstoarnă teoriile ilogice ale celor care susţin că dacii nu exploatau aurul, că nu ştiau să îl prelucreze, deci nici un tezaur scos la lumina de-a lungul timpului, nici măcar faimoasele brăţări de aur, nu pot fi dacice.

Ele demonstrează, de pildă, că minerii peregrini iliro-dalmatini, din marele neam al tracilor, se înţelegeau foarte bine cu romanii, în limba latină vulgară. În tăbliţe se stipulează clar că, deşi aproape nimeni “quia se litteras scire negavit” – “nu ştia a scrie literele” -, părţile se înţelegeau verbal asupra obiectului contractului. Şi asta, în anul 131 (dupa cum este datat în scris cel mai vechi triptic), ceea ce naşte o întrebare legitimă: când anume învăţase neamul trac limba latină vulgară? Cât despre vechimea exploatării în subteran, datările cu C14 au adus dovezi indubitabile că dacii extrăgeau aurul cu 300 de ani înainte de a fi parţial cuceriţi de romani şi că aceştia nu au făcut altceva decât să intre în galeriile săpate de daci.

Istoria tripticelor (cărţi cu trei foi de lemn cerat, legate între ele) de la Roşia Montană a fost povestită în detalii, în cartea “Romanica”, de G. Popa-Lisseanu, editată în 1926, la tipografia Ion C. Văcărescu.” – Formula As


– Aceste tăbliţe cerate sunt singurele  dovezi pentru faptul că geto-dacii vorbeau o limba latină, mai exact Protolatină, şi implicit, că nu au preluat latina Romei.

Privind lucrurile din această perspectivă, e lesne de înţeles de ce au dispărut majoritatea acestor tăbliţe şi de ce se vrea distrugerea acestei zone, pentru ca în viitor să nu mai apară astfel de “inconveniente” la povestea romanizării străbunilor noştri. –

S-a vorbit despre faptul că asta este rezerva strategică de aur a României, de care se ştie de mii de ani, pe care dacii au exploatat-o cu măsură şi pe care au lăsat-o moştenire urmaşilor pt. gestionaterea independentă a Poporului Român şi despre faptul că în Munţii Apuseni pe lângă cea mai mare rezervă de aur şi argint din Europa, aur de o calitate ridicată, mult superioară, ar fi şi o rezervă uriaşă de wolfram metal mai scump decat aurul şi mult mai preţios, greu de găsit, foarte necesar în industria militară şi spaţială şi în economie in general.

Sunt multe care se învârt în jurul regiunii Apuseni pe care vor să o distrugă; e plin de zăcăminte, şi pe toate vor să le exploateze, statul român primeşte nimic, adică 1 miliard de dolari în 20 de ani de exploatare, adică 15 % iar explotatorii iau restul de 85 %, şi lasă în urmă distrugeri istorice, ecologice, umane, NAŢIONALE şi economice inestimabile.

Pentru pământul asta au murit Dacii, au murit marii Domnitori Români şi milioane de Români de-a lungul secolelor ca să îl apere de asupritori şi ca să îl dăm noi degeaba astăzi. Pasivitatea o să ne coste scump. Eu cred că nu putem sta indiferenţi faţă de moştenirea pe care o avem, care e a noastră, nu a canadienilor sau a altora.

E ca şi cum vine unu să iţi ia casa cu tot ce ţi-au lăsat părinţii, pământul, hainele, amintirile, şi tu te uiţi la el cum o face şi îl laşi în pace.

Ce e de făcut ? cum putem începe să ajutăm ? Cred că trebuie, în primul rând, ca toată lumea să afle despre asta, să afle adevarul, oamenii nu ştiu ce se întâmplă.

Apoi împreună oamenii trebuie să spună NU !!

Pentru asta trebuie să ne gândim repede, pentru că nu e timp, la ce anume putem să facem, cum putem să contribuim cu resursele pe care le avem, şi aici mă gândesc să punem în aplicare totul pentru scopul asta care ne priveşte direct.

Să punem în mişcare pe toată lumea pe care o cunoaştem, care, la rândul ei va angrena mai departe alte roţi.

Doamne ajuta!

Ştefan

Articol preluat de pe http://casanoastra-romania-dacia.blogspot.com

(vezi: http://munteanul369.wordpress.com/2010/06/15/trebuie-sa-luam-atitudine-in-cazul-rosia-montana/ )

Reclame
Published in: on 18/06/2010 at 00:19  Comments (22)  
Tags: