Vorbe memorabile explicate in contextul lor istoric- Roma

DE VREI PACE, FII GATA DE RAZBOI.

(SI VIS PACEM, PARA BELLUM)

E fara indoiala un vechi proverb de pe vremea Republicii, apoi reluat de Vegetius, la sfarsitul sec. al IV-lea ien, din Epitoma rei militaris (Scurt manual de arta militara), atunci cand Imperiul Roman de Apus se apropia de sfarsitul sau, care n-a mai intarziat nici un veac (476). Vegetius scrie: Qui desiderat pacem, praeparet bellum („Cine doreste pace sa se pregateasca de razboi).

VAI DE CE INVINSI!

(VAE VICTIS)

Dupa Titus Livius, vorba aceasta ar fi fost spusa de un anume Brennus, capetenia jefuitorilor gali care au distrus si au pradat Roma in 390 ien. Dupa ce aurul rascumpararii a fost cantarit, el ar fi aruncat pe cantar, ca sa atarne mai greu, sabia lui, strigand :Vai de ce invinsi!”. Urmarea nu e fara haz. Brennus a trecut neintarziat in tabara nefericitilor invinsi, fiind la randul sau invins de Marcus Furius Camillus, „al doilea intemeietor al Romei”. De fapt Brennus nu purta acest nume, asa i-au spus romanii, de la brenn, numele celtic pentru un inalt comandant militar.

HANNIBAL E LA PORTILE NOASTRE!

(HANNIBAL AD PORTAS!)

Strigat de spaima al romanilor, dupa ce fusesera infranti de cartaginezii comandati de Hannibal la Cannae (216 ien). Intr-adevar, Roma era in primejdie sau ar fi fost in primejdie daca armata biruitoare n-ar fi fost, si ea, greu incercata si nu s-ar fi impotmolit in „desfatarile de la Capua”. Vorba citata in cateva randuri de Cicero (de pilda in Despre scopuri) a dobandit valoare de proverb: „Suntem in mare primejdie”.

ZARVA ARMELOR M-A IMPIEDICAT SA AUD GLASUL LEGII

Replica lui Marius (157-86 ien), om politic si general roman, biruitorul numizilor (105 ien) si al teutonilor (102 ien), acuzat de ilegalitate pentru ca „acordase simultan cetatenia la o mie de oameni din Camerii, ca rasplata a meritelor lor in razboi”.

CE VREMURI! CE MORAVURI!

(O TEMPORA! O MORES!)

Apostrofa a lui Cicero in exordiul primei Catilinare, discurs prin care, la 7 nov. 63 ien, marele orator, consul in anul acela, denunta in fata senatului conspiratia patricianului Lucius Sergius Catilina(108-62 ien) impotriva senatului. Vorba s-a folosit mereu ca expresie retorica a indignarii impotriva stricaciunii vremurilor si a scoetatii.

IATA ZIUA MULT ASTEPTATA!

(HE PROSDOKOMENE HEKEI HEMERA)

Din cate spune Plutarch (in Viata lui Pompei), asa ar fi spus Iulius Caesar inainte de a incepe, la Farsalos in Tesalia (9 august 48 ien), batalia cea mai hotaratoare a intregului razboi civil. Caesa comanda atunci opt legiuni cu efectivul scazut (80 de cohorte), insa cu moralul intact. Pompei, care comanda 110 cohorte, a fost indemnat de cei din preajma sa sa accepte o confruntare pe care n-o dorea atunci si acolo. „In sfarsit, ar fi spus Cesar, iata ziua mult asteptata, ziua in care vom avea de luptat nu impotriva lipsurilor si a foamei, ci impotriva unor soldati!”. Pompeienii au fost zdrobiti. Pompei a scapat cu fuga, insotit de cativa oameni devotati, lasand in urma lui, daca e sa credem ce spune Caesar in Raboiul civil, 15 000 de morti si aproape 25 000 de prizonieri.

AM VENIT, AM VAZUT, AM INVINS!

(VENI, VIDI, VICI!)

Vorba atribuita lui Iulius Caesar, atat de Plutarh cat si de Suetoniu, in versiuni diferite insa complementare. In momentul razboiului din Pont, Caesar (100-44 ien) este in culmea gloriei sale. Cu un an inainte, la 9 august 48 ien, il infransese pe Pompei la Farsalos, in Tesalia, ceea ce ii consolidase reputatia si puterea. Insa curand ostilitatile reincep in orient, la instigarea lui Farnaces al II-lea, regele Pontului, fiul lui Mitridate. Caesar mergea impotriva lui „cu trei legiuni, il infrunta intr-o mare batalie de langa Zela, ii zdrobeste armata si il alunga din Pont. Veni, vidi, vici sunt cuvintele cu care Caesar il informeaza de biruinta, de iuteala ei de caracterul ei hotarator pe unul dintre prietenii sai de la Roma, Amantius”. Asa relateaza Plutarh, care adauga: „In latina cele tri cuvinte se termina toate in i, ceea ce face si mai frapanta concizia exprsiei.” Suetoniu nu vorbeste de o asemenea scrisoare- pe care unii au crezut-o adersata Senatului- ci numai de ceremonia triumfului pentru victoria din Pont: „In timpul triumfului el a pus sa fie dusa in cortegiu si o tabla pe care, in loc de insirare, dupa obicei, a faptelor de razboi, scria doar: Veni, vidi, vici, vrand sa arate astfel promptitudinea executarii lor.

AFRICA, ESTI IN MAINILE MELE

(TENEO TE, AFRICA)

Vorba atribuita de Suetoniu lui Caesar (Divinus Iulius, 59). „Daca hotara ceva, nu se lasa induplecat sa renunte sau sa amane din nici un considerent religios. In Africa, celebrand un sacrificiu, i-a scapat victima, semn rau, totusi n-a sovait sa-i atace pe Scipio si pe Iuba. Cand a debarcat, impiedicandu-se, a cazut la pamant: „Africa, esti in mainile mele”, a strigat el pe data, ca sa dezminta orice inteles rau prevestitor al acestui semn.”

SLAVA TIE, IMPARATE, CEI CE SE DUC LA MOARTE TE SALUTA!

(AVE, CAESAR, MORITURI TE SALUTANT!)

Salutul ritual al luptatotilor in timpul jocurilor de la Roma. Se pare ca gladiatorii il rosteau inclinandu-se, in timp ce defilau prin dreptul lojei imperiale, inainte de inceperea luptelor. Suetoniu o atribuie insa si celor care s-au infruntat, pentru placerea imparatului Claudius, cu prilejul vestitei lupe navale simulate pe lacul Fucinus.

GRABESTE-TE INCET

(FESTINA LENTE)

In sensul de „grabeste–te, insa nu te pripi”. Dupa suetoniu (Divinul Augustus, 25), una din formulele preferate ale imparatului Augustus, rostita pare-se in greceste si adesea asociata de el cu un vers din Euripide referitor la comandantul de osti: „Decat prea indraznet, mai bine chibzuit” si cu maxima: „Lucrul bine facut indeajuns de la vreme-i facut”.

VARUS, VARUS, DA-MI LEGIUNILE INAPOI!

(VARE, VARE, LEGIONES REDDE!)

Exclamatie amara si obsesionala atribuita de Suetoniu (Divinul Augustus, 23) imparatului Augustus, la amintirea grelei infrangeri de la Teutoburg (9 ad), unde capetenia germana Arminius a invins si masacrat trei legiuni romane de elita. Dezastrul acesta, spune Suetoniu „a fost cat pe ce sa duca la naruirea Imperiului”. Augustus a ramas atat de zdruncinat incat „luni de zile dupa aceea nu si-a taiat parul si nu si-a ras barba si adesea isi izbea capul de usi, strigand: „Quintilius Varus, da-mi legiunile inapoi!”, luand obiceiul de a face din ziua de aniversare a catastrofei o zi de doliu si de lamentatii. La sase ani dupa dezastru, armata lui Germanicus a descoperit in padurea de la Teutoburg osemintele celor trei legiuni si le-a inmormantat dpa lege.(Tacit, Anale, I, 61-61).

MI-A FOST INCREDINTAT UN ORAS DE CARAMIZI, LAS IN URMA UN ORAS DE MARMURA

(MARMOREAM URBEM RELINQUO, QUAM LATERICIAM ACCEPI)

Vorba atribuita imparatului Augustus (63 ien-14 ad), mare constructor si mare sprijinitor al culturii. Suetoniu nu vede aici nici o exagerare, si chiar adauga: „Cat priveste trainicia Romei, s-a ingrijit de ea, pentru cei mai indepartati urmasi, atat cat sta in puterile prevederii omenesti”.

PASTORUL CEL BUN ISI TUNDE OILE, NU LE JUPOAIE

(BONI PASTORIS EST TONDERE PECUS, NON DEGLUBERE)

Fraza care suna a proverb, celebra in antichitate. Este atribuita lui Tiberiu. A fost adresata de imparat guvernatorilor de provincii romane si sta marturie pentru chibzuinta politica si cumpatarea administrativa ale urmasilor lui Augustus, la inceputul principatului sau (Suetoniu, Divinul Tiberius, 32).

SA MA URASCA, DAR SA SE TEAMA!

(ODERINT, DUM METUANT!)

In traducere mai libera, dar mai nuantata si mai exacta: „N-au decat sa ma urasca oricat vor, numai s-ami stie de frica!”. Vorba provine din tragedia Atreu a dramaturgului latin Accius (170-85 ien) si a fost folosita de Cicero, in prima Filipica, dar mai ales de Caligula (imparat al Romei intre 37-41), atunci cand o confuzie de nume era responsabila de moartea unui inocent (Suetoniu, Gaius Caligula, 30). Se pare ca Tiberiu, predecesorul lui Caligula, a adaptat cu oarecare umor versul lui Accius. Afland de unele epigrame ostile guvernarii sale, ar fi spus: „N-au decat sa ma urasca, totul e sa ma aprobe”. Se referea la aprobarea hotararilor lui de catre Senat.

CE MARE ARTIST MOARE O DATA CU MINE!

(QUALIS ARTIFEX PEREO!)

Cuvinte pe care, dupa Suetoniu, imparatul Nero le-a rostit de mai multe ori inainte de a se sinucide, in 9 iunie 68 ad. Legiunile, apoi garda pretoriana i se alaturasera lui Galba, iar Senatul il declarase pe imparat dusman al statului. Nero, simtindu-se pierdut, nu ami conta decat pe vocatia lui de artist. Canta din lira, facea pe actorul printre histrioni si mimi, se gandea chiar ca, daca ar pierde imperiul, ar putea subzista din arta lui.

BANII N-AU MIROS

(NON OLET)

Expresia condensata a unei conversatii dintre imparatul roman Vespasian (69-79) si fiul sau Titus. Ea nu poate fi inteleasa decat daca stim ca urina era folosita de tabacarii romani pentru prelucrarea pielilor. Suetoniu (Divinul Vespasian, 23) relateaza: „Fiul sau Titus il blama pentru ca pusese impozit chiar pe urina. Vespasian i-a dat sa miroasa o moneda de argint provenita din primele incasari ale impozitului si l-a intrebat: „Simti vreun miros suparator?” Titus a facut semn ca nu „Si totusi, i-a spus imparatul, e scoasa din ce stii!”.

Dupa: Francois Bluche,De la Caesar la Churchill

Published in: on 01/08/2008 at 22:53  Comments (4)  
Tags: , , , , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://quadratus.wordpress.com/2008/08/01/vorbe-memorabile-explicate-in-contextul-lor-istoric-roma/trackback/

RSS feed for comments on this post.

4 comentariiLasă un comentariu

  1. felicitari pentru postare. Un gst de mare generozitate in aceasta lume plina de kitsch si marlanie…

  2. Prietene, marturisesc cu toata sinceritatea, doar ce a zis Napoleon stiam, in rest luai notite, cum altfel !
    Nu ma poci abtine si musai sa amintesc si eu ce a zis leaderul paramilitar sarb Arkan, pe care intr-un timp nu-l intelegeam, acum insa, cand traim vremuri atat de tulburi si vad atatia netrebnici in jur, simt nevoia sa pomenesc vorbele sale : ” mai bine leu o zi, decat vierme o viata „.
    Felicitari !
    Sibilla

  3. Va multumesc mult pentru aprecieri- intr-adevar, istoria este unul din domeniile favorite in ceea ce ma priveste si orice sugestie (subiect) este binevnita. Multumesc pentru adaugare in blogroll🙂 O zi minunata si sa ne citim sanatosi! Cu respect, Solomonar

  4. Va felicit pentru acest post foarte bine scris si documentat. Se vede ca sunteti indragostit de istorie in general si de istoria patriei in special. Cei ce iubesc istoria tarii sale, isi iubesc patria si natia. De oameni ca dumneavoastra avem nevoe, acum, in aceste vremuri tulburi, cand sentimentul patriotic mai ales la tineri este anihilat de mirajul occidentului, de dorinta de a se realiza pe alte taramuri. Va multumesc pentru adaugarea mea in blogroll-ul dumneavoastra, imi faceti o deosebita onoare. Imi permit sa va adaug si eu in blogroll-ul meu. Va urez un sfarsit de saptamana frumos alaturi de cei dragi.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: